Totul

Totul stă în nimic…

Aşa cum viaţa începe cu lucrul cel mai mic,

Într-o celulă ce-n dans hipnotic cu alta se uneşte,

Pentru ca mai apoi, chiar ţie…viaţă-ţi dăruieşte.

Când ai căzut ş-ai pierdut tot,

Când lacrimile demult ţi s-au uscat de tot,

Când degetele jupuite au prins rădăcini în colb,

Abia atunci începi să auzi şi să vezi tot.

Abia atunci descoperi că ai ochi cu care pipăi lumina,

Ai nări prin care simţi aroma vieţii,

Ai gustul fin călit cu amarul pelin,

Ai tot ce-ţi trebuie pentru a fi, prin viaţă pelerin.

Atunci când crezi că ai pierdut tot,

Şi Dumnezeu pe tine te-a uitat de tot,

Atunci ajungi să simţi cum uşa se deschide

Spre lumi ce le credeai posibile a fi numai în vise.

Miracolul începe atunci când eşti doar tu,

Fără să mai fi sclav al chinuitoarelor plăceri,

Atunci încep să-ţi crească aripi până la nori,

Iar tu devii… un pui de Creator.

De Amza Eugen

via http://citesteasta.ro/8125/totul/?utm_source=rss&utm_medium=rss&utm_campaign=totul