Noțiunea timpului nu mai e,s-a pierdut
Printre însemnările unui absent trecut`!
Răsfoiesc trăirile inimii, deja prăfuite
Numai pe cenușă unui suflet stins iscălite…
Fiecare lacrimă secată, devine o mărturisire,
Rătăcită în melancolia unui poem de iubire…
Taină unui legământ, plin de mister,
Privește în etern,amintirile cum pier…
Sentimente,îndrumate către pustietate
Înconjurate de regret,rămân în singurătate!
Azi,pasageri ai unui tren accelerat
Sunt iluziile care …ieri s-au spulberat….
Vor să alunge toate întrebările neîmpărtășite
Pentru a evita răspunsurile doar de tine știute!
Neștiutele cărării ,spre al nostru destin
Se regăsesc într-un jurnal… anonim`!
Oneț Liana Emanuela
Cluj-Napoca
via http://bit.ly/1r17pZO
No comments:
Post a Comment